Abuso sexual no ta influencia sexualidad

Psicologo Robert Leal pa papia tocante e punto cu tin hende ta kere abuso sexual di mucha por tin un influencia di un homber of muhe cu ta pone cu na edad grandi nan por cambia di sexualidad. Un persona cu yega enfrenta cu tema asina, e por contesta cu por tin influencia, pero no tur ora asina.

“Un mucha cu ta wordo abusa sexualmente ta bin cu situacion di homosexualidad, ami ta puntra nan si antes cu el a gusta cuminsa gusta e mesun sexo, e tabata gusta e sexo contrario. Anto no tur caso nan ta contesta contesta cu si”, e ta comparti

El a yega di topa cu tur e biahanan cu nan etapa aki ta wordo abusa, esey no kiermen cu tur casonan ta bira homosexual ‘e por tin un influencia na un grupo chikito’. Un ehempel ta, e parti di e celebro adictivo tin hende cu ta purba cierto y ta keda pega pero mayoria no. E celebro ta funciona otro, tin influencia dependiendo di structura di e persona. “Nos no por hinca tur hende mesun saco, tur ta otro pero si algun tin influencia.”

E ta expresa cu den su experiencia clinico el a haci analisis di pashent. E ta agrega cu e posiblemente un minoria a ‘nace homosexual y tin cu mayoria cu ta siña’. Persona sensativo pa emocion y sensibel pa tur locual ta mara nan manera artistanan ta persona sensatibo cu tur locual ta duna nan placer por bay cu nan. Den e parti kinestico, un persona cu emocion, sentimento y contacto fisico. Tur locual cu a sinti e movecion.

Un pesona cu ta sensativo segun sr. Leal ta bisa cu pa e motibo aki tin hopi persona cu ta bisexual ‘e ta mas normal di locual hende ta pensa’. E ta bisa cu nan ta consciente cu hende no ta bay husga nan. El a remarca cu nan gusta ta cu hende y no ta mara nan na un sistema di creencia pa locual nan ta suppose di mester ta.

Sr. Leal ta bisa cu e por tume den e sentido ey pero den su experiencia clinico tin hende cu ta nace homosexual. Tambe el a yega di wak cu tin hende muhe cu ta atrapa den curpa di homber y vice versa. E ta bisa cu e ta ecla cu mester primi pa sa con pa drenta den e preguntanan pa saca informacion dilanti asina por yuda e persona.

Tin hende homber cu a cuminsa gusta hende despues cu tabata cu homber. E ta continia splica cu e persona ta drenta den un confusion. Pa motibo cu e gusta hende homber y no sa kico nan por haci. “Nan ta bin cerca mi. Mi ta mantene trankil y puntra nan kico nan kier si ta homosexual of heterosexual ta locual nan kier pa pasa y lage sosode.”

Algo cu sr. Leal ta bisa cu semper persona y professional mester keda mente habri pa tur sorto di situacion. E ta agrega cu cada persona tin nan pensamento pero den area professional mester keda obhetivo y haci bon trabou. Sea e persona su preferencia sexual. 

E ta bisa cu ta bunita descubri esey den e practica ta cua cualkier persona a base di nan sexualidad tin problema mescos agregando cu si ‘tin otro poblema cu diferente frecuencia’. E ta remarca cu tin tur cos cu por haya na Aruba pero hopi hende ta scondi of tin miedo pero tur e combinacion ey el a wak den su practica.

Leave a Reply

Your email address will not be published.