Wit Gele Kruis: Prevencion ta e solucion pa nos pais

Di parti di Wit Gele Kruis ta bisa cu nan ta para pa prevencion y cu esaki ta e ultimo solucion na Aruba mirando cu tin 500 miyon ta e gasto medico pa aña pa un isla di 100 mil habitante. E ta bisa cu di total un 48% ta bay na e parti curativo.

Un 11% ta bay na e parti di laboratorio y transportacion di hende malo. Den e parti cuido ta 11.8%, 3.6% solamente ta bay den prevencion anto no ta haya cu esey no ta yuda pa haci un isla mas saludabel. Director di Wit Gele Kruis, Gino Goeloe ta papia mas riba esaki.

For di e jaarrekening di 2019 di AZV e ta bisa cu hospital ta bay cu 194 miyon pa aña, cuido den exterior 57 miyon pa aña. Remedi y verbandmiddelen ta bay cu 58.8 miyon pa aña. ImSan ta duna un 29.5 miyon pa aña. Laboratorio ta duna un 26.6 miyon pa aña. Huisartsen ta bay cu 25.6 miyon, specialista 18.7 miyon, hulmiddelen 12.5 miyon, dentista ta 10.9 miyon pa aña, fisioterapia 5.6miyon pa aña, verloskundige 2.2 miyon pa aña y transport 1.9 miyon pa aña.

Sr. Goeloe ta bisa cu e gasto den salud en general ta uno halto cu ta duna cu nos no ta saludabel, tin hopi sobrespeso y obesidad pa un comunidad chikito manera Aruba. Na aruba tin 12% pero cu ta diabetico, ta pidi pa hende cu ta sufri di diabetes pa keda controla nan sucu, maneha nan circulacion, nan manera di come pa e no bin cu efecto mas grandi.

Esey por causa cu pashent por bira un pashent di dialyse anto esey ta otro gasto grandi pa AZV. E ta bisa cu tin hopi caso di dialyse cu ta bay pa un cantidad grandi den gasto riba esaki. Sin embargo e ta bisa cu cosnan bon ta tumando luga manera e 10 scol saludabel, nan ta boga pa mas scol saludabel bin acerca.

Ta importante tambe pa muchanan tin mas movecion y tene na cuente cu cuminda, bebe mas awa, menos juice y soft. Siña muchanan for di chikito pa come saludabel y keda expande esaki na tur e scolnan por tuma accion mas saludabel asina trece mas prevencion di malesa.

Sr. Goeloe ta bisa cu movecion ta keda un parti esencial den salud. Ta conseha pa haci movecion un 30 minuut, no mester bay gym pero e por ta movecion den patio, rond di cas, esey ta duna mas energia y por motiva pa asina por baha di peso.

Tambe ta importante pa baha man na cosnan zoet, si un persona ta cana un 45 minuut pa dia e ora ey si por pa motibo cu ta kima esaki bek, pero ta dificil pa un persona cu no ta haci movecion. E ora mester evita di come vet, sucu cu ta keda den curpa y ta trece malesa cune.

“Nos ta kere cu mester bin plan nacional cu mas programacion den television pa keda educa nos comunidad. For di 2017, nos di WGK a bin cu programa na television pa papia tocante diabetes, obesidad, cancer, programa di alzheimer, keda encurasha comunidad pa biba un bida saludabel.”

Nan di WGK ta para pa nos muchanan, hoben y adulto pa biba un bida saludabel, e ta bisa cu tin cu para keto cu e malesa cronico cu ta bin di parti obesidad. E ta bisa cu ta keda hinca placa den parti curativo, pero no ta yega leu y mester bin cu e plan di prevencion y enfoca riba esaki.

Leave a Reply

Your email address will not be published.